„un tezaur făurit prin inspirația meșterilor țărani, de aceea trebuie păstrată și îngrijită cu mare respect, deoarece istorisește, pre «limba sa», vechimea, frumusețea și o bună parte a istoriei fildanilor”- părintele Cătălin Liviu Urs
Bijuteria satului Fildu de Sus este biserica de lemn, veche biserică greco-catolică cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Ridicată pe fundație de piatră, lăcașul ocrotește satul, de pe Dealul Țolii, din anul 1727. Monument istoric, biserica este renumită pentru turnul în formă de coif foarte ascuțit, realizat din șindrilă, și pentru pictura murală interioară, de origine populară, bine păstrată.
A fost construită pe o suprafață de 90 m2 și cu o înălțime de 35 m. În timpul primului război mondial, clopotul cel mare a fost confiscat de către armata austro – ungară și prefăcut în gloanțe, iar cel mic a fost mutat la biserica nouă, care a fost construită în anul 1936.
Tărnațul (prispa) bisericii este bogat ornamentat și este susținut de 11 stâlpi decorați, cu excepția celor 4 din dreptul turnului. Pe ancadramentul intrării sunt incizate numele meșterilor: „Să se știe și aciasta cine au fost meșterii acestei sfinte biserici Freanț Nicoară din Agrij și unul Chende, a Petri Brudului, fecioru Gligore, anu Domnului 1727”.
Ușa de la intrare este foarte mică, având înălțimea de 1,4 m și o lățime de 0,8 m, de altfel, un aspect specific bisericilor vechi, de lemn. Deci nu uita, când pășești pentru prima dată într-o biserică de lemn, să te apleci! Deși aici s-a ținut cont de rezistența peretelui care susține ușa, trebuie menționat și aspectul de sorginte religios, plecăciunea făcută în semn de smerenie, atunci când intri într-un locaș de cult.
Pictura are o cromatică în care domină roșu purpuriu și motivele florale. Pe mâneca Sfântului Mucenic Laurențiu, este menționat anul 1856, anul realizării picturii, un segment care se regăsește pe pereții laterali ai altarului, alături de alți mucenici și arhidiaconi.
De remarcat sunt scenele din viața și patimile Mântuitorului, apoi registrele de pe catapeteasmă, icoana Mântuitorului, cea a Maicii Domnului și icoana hramului. Aici vei observa un element unic, nemaiîntâlnit într-o biserică de lemn, scena cu diavolul care seamănă neghină, din care se înțelege actul diavolului de a semăna răul în gândurile oamenilor.
Pictorul anonim te va duce cu gândul și la realitatea timpurilor în care acesta trăia, prin portretul Împăratului Francisc, care transmite și un mesaj de păstrare a credinței, în vremuri de restriște pentru țăranii transilvăneni.
Și, dacă nu știai, această biserică de lemn apare pe stema județului Sălaj, reprezentând un simbol din cartea de vizită a Țării Silvaniei.
Localizare: 62 km de Zalău, 72 km de Cluj – Napoca, 121 km de Oradea, 126 km de Baia Mare, 158 km de Satu Mare
Căi de acces: Zalău – Sânmihaiu Almașului E81/DN1F – Almașu DN1G – Fildu de Sus; distanța 62 km, timp 64 min