Județul Sălaj se mândrește cu cele mai multe biserici de lemn înscrise în Lista Monumentelor Istorice, din România, 69 de edificii de categorie A și B, la care se adaugă 16 care nu sunt monumente istorice și 11 biserici strămutate. Creații din lemn ale țăranilor români, aceste lăcașuri de cult sunt construite încă din secolul XVI și meșteșugite cu sculpturi (sub formă de frânghie, rozetă, figuri geometrice, linii dispuse vertical și pe diagonală, incizii etc) și picturi care încă se păstrează în interiorul unor biserici.

Bisericile de lemn care fac parte din patrimoniul național se găsesc în următoarele localități: Baica, Bălan (Cricova), Bârsău Mare, Bârsa, Borza, Bozna, Brebi, Brusturi, Bulgari, Camăr, Cehei, Chieşd, Ciumărna, Creaca, Derşida, Doba, Dobrin, Domnin, Dragu, Fildu de Sus, Fodora, Hida, Horoatu Cehului, Ileanda, Nadiş, Păduriş, Păuşa, Poarta Sălajului, Poieniţa, Racâş, Romita, Sânmihaiu Almaşului, Sânpetru Almaşului, Şoimuşeni, Topliţa, Tusa, Ulciug, Vădurele, Voivodeni şi Zimbor. Patrimoniul cultural local deține, în Sălaj, biserici de lemn din Bălan (Joseni şi Mănăstirea Bălan), Bic, Bocşiţa, Chichişa, Cubleşu, Husia, Inău, Jac, Letca, Lozna, Măgura, Muncel, Negreni, Noţig, Piroşa, Podişu, Porţ, Prodăneşti, Purcăreţ, Răstoci, Răstolţu Deşert, Răstolţu Mare, Sighetu Silvaniei, Sârbi, Solomon, Turbuţa, Zalnoc şi Var.

Fiecare biserică de lemn se evidențiază cu câte un element ce ține de istoria, structura, arhitectura sau pictura acesteia. Cea mai veche biserică de lemn existentă în prezent, este cea din Bulgari, construită în anul 1547.

Un număr de 39 de biserici de lemn poartă hramul „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, 11 biserici au hramul „Adormirea Maicii Domnului”, 4 biserici sunt închinate „Sfinților Apostoli Petru și Pavel”, 3 biserici au ca patron spiritual pe „Sfântul Gheorghe”, 4 biserici se află sub ocrotirea „Sfântului Nicolae”, iar câte o biserică de lemn are hramul „Sfânta Fecioară Maria”, „Sfânta Maria”, „Pogorârea Sfântului Duh”, „Sfântul Dumitru”, Nașterea Domnului”, „Înălțarea Domnului”, „Învierea Domnului”, „Sfântul Vasile cel Mare”.

Nemaiîntâlnite sunt cele două palme sculptate pe portalul bisericii de lemn din Hida.

Creativitatea și simțul artistic sunt reprezentate prin pictura interioară și exterioară (doar la unele biserici), unde apar scene biblice, scene din iad, sfinți, Sfânta Treime etc. Pictura interioară s-a păstrat în multe biserici din Sălaj, într-o stare bună și mai puțin bună, în funcție de acțiunea ploii infiltrate.

Cei mai des întâlniți pictori și iconari sălăjeni, creatori ai picturilor și icoanelor din interiorul bisericilor din Sălaj, sunt Dimitrie Ispas, Simion Silaghi „Sălăgeanu”, Ioan Pop de Românași, Ioan Prodan și Nechita Zugravu. Ioan Pop de Românași și-a făcut autoportretul în interiorul bisericii de lemn din Păușa.

Încă mai este vizibilă vița de vie și strugurii pictați pe pereții exteriori ai bisericii de lemn din cadrul Mănăstirii Bic, strămutată de la Stâna.

Interesante sunt picturile care reprezintă modele cosmologice din interiorul bisericilor de lemn din Ulciug, Bulgari și Domnin.

Bisericile de lemn din Letca și Lozna au fost vizitate, în anul 1905, de marele istoric și politician, Nicolae Iorga.

Un aspect deosebit al bisericii de lemn din Racâș și Domnin, față de celelalte biserici de lemn din Sălaj, este asemănarea cu cele mai vechi biserici de lemn din Maramureș cu două poale.