Trasee de drumeție pe Munții Meseș

Aventură în natură

Extremitate nord-vestică a Munților Apuseni, Munții Meseș străjuiesc poarta de intrare spre Transilvania, în partea de sud, sud – vest și sud – est. Cu peste 1500 de ha de pădure, munții de pe teritoriul Zalăului ascund reale delicii, de la renumitele fructe de pădure, la mult căutatele ciuperci, spre încântarea iubitorilor de natură.

Dacă ești un pasionat de drumeții, îți propunem trei trasee turistice marcate în pădure și transpuse pe o hartă: Traseul „La Cireși” sau „Poiana Vânătorilor”, Traseul „Cota 705” și Traseul „Izvorul Salamandrelor”. Urcând pe culmea Meseșului, pe Traseul „Cota 705” ajungi pe urmele fortificațiilor ridicate acum aproape 2000 de ani, de romani, pe fosta frontieră a Imperiului Roman, denumit Limesul Roman. Turnurile de apărare, valurile de pământ, șanțurile și zidurile de piatră de pe culmea Meseșului, Limes-ul roman de pe Munții Meseș sunt cele mai importante vestigii de arhitectură militară romană de pe teritoriul administrativ al municipiului Zalău. Munții Meseș constituie o barieră între Podișul înalt al Transilvaniei, la est, și Câmpia joasă a Tisei, spre vest. Acest lanț muntos, lung de 80-100 km, era prevăzut cu cele mai multe locuri de trecere dintr-o parte în alta, fie pe văi, fie pe culmi. În dreptul localității Moigrad se află cea mai largă și accesibilă trecere, Poarta Meseșeană, utilizată din cele mai vechi timpuri pentru comerț și deplasări de trupe.

Un traseu gândit și testat în ultimii ani este PERPEDES PE LIMES, unde mergem o dată pe an, într-un maraton de mers pe jos și dublat de un maraton de istorie, până la cel mai nordic punct de apărare al Daciei Romane, Castrul Roman de la Porolissum.

Mai poți începe aventura spre culmile Munților Meseș prin urcarea la 716 m altitudine, spre vârful Măgura Stânii, știind că drumeția îți va oferi o adevărată cură de aer proaspăt de munte.

Traseul La Cireși – sau Poiana Vânătorilor – Marcaj punct albastru împreună cu marcajele punct galben și cruce roșie

Lungime: 3-4 km; Durata: 1 ½ – 2 ½ ore

Traseul începe la intrarea în BRĂDET, acum amenajat ca loc de recreere al copiilor. Ne angajăm în urcuș pe drumul pietonal. Parcurgem BRĂDETUL printre alei, poduri, podețe, locuri de joacă pentru copii și după 20 de minute drumul ne scoate la șosea. Ne angajăm cu atenție pe partea dreaptă. În dreapta se deschide peisajul spre valea Morii, unde au început să apară case. Spre stânga, o poiană largă ne permite să aruncăm privirea spre valea Zalăului, unde apar ultimele case. Peste creastă se întrevede un șes, este Masa Craiului. În față și spre dreapta se înalță culmea principală a Munților Meseș. De la stânga spre dreapta observăm vârfurile Măgura Stânii 716 m (cu două relee), cota 705 m (cu o antenă) apoi mai mici, Mezeşul 599 m și Mănăstirea 625 m și în dreapta măreț Osoiu mic (868 m) și Osoiu Mare (874m) (Pe harta Obârșia). Urmând șoseaua, după alte 20 de minute, ajungem la despărțirea marcajelor. Pe drumul spre Cabana (MESEŞ) la stânga vor pleca traseele CRUCE ROŞIE pentru CARIERA STÂNA și PUNCT GALBEN pentru Izvorul Salamandrelor. Noi urmăm șoseaua și după 300 m ajungem la un drum spre dreapta, marcat de o săgeată indicatoare, unde continuăm traseul nostru. În fața ochilor se deschide Obârșia VALEA MORII, presărată cu poieni mari, cu zone de pomi fructiferi, de unde îi vine și numele circuitului „LA CIREŞI”. Ne angajăm, urmând marcajul în coborâre, pe alternanțe de pădure cu poieni, unde putem remarca forme de relief cunoscute celor care vreau să facă turism, coborâșuri abrupte, mlaștini, traversări de văi, creste în coborâre, urcușuri abrupte și poieni, poieni pe stânga și pe dreapta, adevărate oaze de lumină pentru făcut pauze, jocul cu mingea, luat masa, de plajă, de ieșit la iarbă verde. După 1 ½ h de la plecare ne angajăm într-o poiană mare unde, la intrare, săgeata ne arată spre dreapta. În poiană trebuie să fim atenți, deoarece marcajele sunt pe liziera din stânga. Trecem valea și ne angajăm prin poiană la un urcuș abrupt cu marcaje puține și ieșim pe o pășune, unde nu mai avem marcaje deloc. O traversăm și la liziera nordică a poienii vom regăsi marcajul, care pe un drum mare ne scoate spre dreapta printre case și livezi la punctul unde am părăsit șoseaua. Urmând șoseaua și marcajul, de data aceasta pe partea stângă, în sensul deplasării până la ieșirea din Brădet. Au trecut 2 ore de la plecarea noastră, așa cum nici nu ne-am dat seama.

Traseul Circuitul Cota 705 – Marcaj Punct roșu

Lungime: 4-5 km; Durata: 2- 2 ½ ore

Panoul de marcaj este montat la intrarea în pădure, lângă o barieră care interzice accesul cu mașina.
Suntem la altitudinea de 605 m. Pe un drum lat, confortabil, urcăm ușor și, după 100 m, intrăm pe creastă. Aici ni se alătură traseul bandă albastră care va merge până la Vf. Osoiu (874 m) – Măgura Priei (997 m) și Vânători. Parcurgem cam încă 100 m pe drumul roman și traseul nostru urmează drumul forestier spre dreapta în coborâre ușoară. Spre stânga ne părăsește traseul bandă albastră și bucla de întoarcere a traseului nostru. Urmăm drumul forestier în coborâre, în dreapta profilându-se văi adânci, caracteristice șistului cristalin pe care ne aflăm. Acestea sunt, de fapt, izvorul și afluenții Văii Morii. În dreapta, pe măsură ce înaintăm, se profilează tot mai înaltă creasta MESEŞULUI, care urcă la cota 705. De fapt, urmează valul de apărare al Imperiului Roman spre partea de NV. În stânga noastră trăiau dacii liberi numiți de romani barbari, iar în dreapta, dincolo de creastă, se întindea Imperiul Roman. Parcurgem văi succesive, trecem pe lângă un izvor frumos care se cere amenajat și cu un loc de popas, trecem peste o creastă în coborâre și prin poieni de-a lungul drumului. Plimbarea este relaxantă și după 1 h de la plecare cotim la stânga pe o creastă ascendentă. În urcare ușoară, după 200 m, reîntâlnim banda albastră care coboară de pe creastă din stânga și urmează fidel valul de apărare (spre dreapta), spre OSOIU. Observăm cât de evident este în această zonă valul de apărare ridicat spre partea Imperiului Roman și șanțul, care era adânc de 4 m, în partea barbariei. Pe alocuri, în pârțile mai înalte, erau ridicate turnuri de apărare din piatră în care trăiau cu schimbul 8 soldați. În porțiunea de la TIHĂU și până la Bologa au fost descoperite până acum peste 30 asemenea turnuri. Noi urmăm punctul roșu înainte și spre stânga care. pe drumuri facile, peste izvoare, ne apropie de șoseaua spre Buciumi, care se întrevede în dreapta noastră după aproximativ 1 km. Drumul devine din ce în ce mai puternic și, după 1 km. ne scoate la marcajul bandă albastră, apoi la locul de unde am plecat.

Traseul Izvorul Salamandrelor – Marcaj: Punct Galben

Traseul începe în Brădet. Descrierea primei părți o găsiți la traseul LA CIREŞI, cu care este comun. De la despărțirea traseelor urmăm drumul spre Cabana Meseș și, după 800 m, o săgeată ne indică să luăm drumul spre stânga. Pe drumul forestier punct galben este un drum de coastă dezolant, trecând printr-o zonă de tăiere cruntă și, după 2 km, ajungem la o vale adâncă. O curbă bruscă la stânga ne duce pe un urcuș lin spre creasta următoare. De aici, pădurea redevine acea oaza de liniște. În dreapta se întrevede creasta principală. În stânga am trecut o serie de văi care sunt afluenții Zalăului. Acum, creasta spre care urcăm este cumpăna apelor pe versantul nordic dintre Valea Zalău și Valea Ortelec. După alți 500-600 m, o săgeată ne indică să părăsim drumul forestier și să o luăm pe un drumeag care, în 600 m, ne duce la un izvor frumos care se cere amenajat. Aici, pe vremuri, erau sute de salamandre. Acum probabil tăierile, microclimatul sau omul le-au alungat. Mai sunt doar câteva. După un popas binevenit, reluăm urcușul și, după 600 m, atingem creasta pe care găsim marcajul banda roșie spre stânga, la Castrul de la Porolissum (1 oră). Noi urmăm creasta spre dreapta împreună cu banda roșie și, după 1 km după ce am urcat un vârf, ajungem în șaua Stânii, loc marcat cu săgeți care ne spun că până la Zalău mai avem o oră și ceva. Coborâm abrupt pe drumuri săpate adânc în sol și, după 300 m, vedem Cabana Meseș, de fapt o cabană mare de piatră construită la inițiativa și cu contribuția învățătorilor din Sălaj, de aceea corect ar fi să se numească Cabana Învățătorului. Dar tradiția și obiceiul local au păstrat denumirea de Cabana Meseș, Cabana Pionierilor sau Tabere. Coborâm pe drumul forestier 1.3 km și ajungem la șosea și, de aici, spre dreapta, după 1 km, ajungem la punctul de plecare al marcajului.
Sari la conținut