- Acasă
- CNIPT Zalău
- Municipiul Zalău
- Descoperă Zalăul
- Descoperă Țara Silvaniei
- Cazare și restaurante
- Experiențe
- Evenimente cu tradiție
- Noutăți
- Contact
Primele dovezi arheologice care atestă existența așezărilor umane pe teritoriul municipiului Zalău datează încă de acum 6.500 de ani, din perioada neolitică. Continuitatea activităților umane pe aceste meleaguri este certificată de diversele obiecte descoperite în siturile arheologice (monede, topoare, ceramică, etc). După cucerirea Daciei de către Traian (anul 106d.Hr.), granița nordică a Imperiului Roman trecea pe culmea Meseșului. La nord de aceasta se întindeau teritoriile dacilor liberi, iar în zona de est-sud-est fortificațiile romane de graniță, turnuri, ziduri, șanțuri și mâluri de apărare („limes porolissensis”). Pe teritoriul municipiului Zalău, au fost descoperite urme ale unor castre romane de lemn, dar bijuteria acestui sistem defensiv este Castrul Roman de la Porolissum (pe actualul teritoriu al satelor Moigrad și Jac, la 12 km depărtare de Zalău). Prima consemnare scrisă cu privire la Zalău o găsim în „Gesta Hungarorum”, numită și Cronica lui Anonymus – notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei – lucrare apărută în jurul anului 1210.
Cea dintâi atestare documentară cu dată certă a Zalăului este cea din anul 1220, când în Registrul Scaunului de judecată de la Oradea a fost înregistrată învinuirea și sentința dată pentru un furt săvârșit de un cetățean din „Villa Ziloc”.
În anul 1473, Matei Corvin, regele Ungariei și Boemiei, fiul lui Iancu de Hunedoara, acordă Zalăului statutul de târg – oppidum Zylah. „Oppidum Zilah” ieșea de sub dominația comitatului, fapt ce îi dădea drept de comerț liber cu toată țara. În evul mediu, orașul Zalău primește numeroase privilegii care contribuie la trecerea Zalăului de la sat, la oraș.
Un alt moment important al istoriei municipiului este popasul făcut de armata lui Mihai Viteazu înainte de bătălia de la Guruslău (20 km de Zalău).
Odată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazu, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale și militare, precum și de o autonomie reală care oferă libertăți cetățenilor. O cronică din sec. al XVII-lea menționează pentru prima dată ocupațiile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și, nu în ultimul rând, armurieri.
În 1968, Zalăul devine capitala județului Sălaj, iar în 1979 este declarat municipiu, poziție pe care o deține și astăzi.
În ceea ce privește denumirea localității, de-a lungul istoriei au existat diverse denumiri: „Ziloc” în 1220, „Oppidum Zilah” în 1473, „Zila” în 1601, Szilaj – Sszilagy în 1839, Szilaju în 1850 și Zilah – Walthenberg – Zalău în 1854. Originea numelui oscilează de la cuvântul dac pentru „brâu” (având în vedere faptul că Munții Meseș înconjoară orașul ca un semicerc), la tot dacicul „zil”, adică vin. Având în vedere relieful deluros și profilul agricol al municipiului, Valea Vinului pare să fie interpretarea corectă a denumirii orașului.
Municipiul Zalău ocupă o suprafață totală de 9.009 ha, din componența sa făcând parte orașul Zalău și satul aparținător Stâna. O parte din teritoriul administrativ al municipiului Zalău este ocupată de Munții Meseș, ceea ce contribuie, în mod esențial, la calitatea mediului înconjurător.
Reședință a județului Sălaj, Zalăul este situat în zona centrală a județului, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la contactul depresiunii cu același nume și Culmea Meseșului.
Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200-500 de metri. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei, cu toamne lungi și primăveri relativ timpurii. Precipitațiile ating 700-800 mm. Cele mai mari cantități se înregistrează în zona Munților Meseș (789,1 mm). Temperatura medie a lunii ianuarie este de – 0,5°C, iar a lunii iulie este de + 22,5°C.
Din punctul de vedere al confortului termic și luând în considerare relieful specific municipiului Zalău, zilele cu confort termic durează din luna mai, până în noiembrie, și în zonele mai înalte, din luna iunie, până în septembrie. Numărul de zile cu disconfort termic este unul relativ scăzut, în comparație cu alte regiuni din România.
Astfel, bioclimatul predominant este cel sedativ – indiferent, specific dealurilor și podișurilor, cu elemente climatice și indici bioclimatici moderați de-a lungul anului, care nu suprasolicită organismul uman. Este considerat un bioclimat ideal la care toți oamenii se pot adapta sau aclimatiza fără mari eforturi.
Indicele climato – turistic poate avea între 180 – 200 de zile cu valori pozitive, ceea ce determină practicarea turismului în bune condiții.
Municipiul Zalău este ușor accesibil pe cale rutieră, pe cale ferată și la distanțe rezonabile față de aeroporturile din județele vecine.
Este conectat rutier prin următoarea rețea de drumuri publice: DN 1F, DN 1H, DJ I91C, DJ I08 R și DC 73. Cel mai important este DN 1F, care traversează municipiul Zalău de la sud-est spre nord-vest, pe Valea Zalăului, făcând legătura cu Cluj-Napoca, respectiv cu Satu-Mare. Orașul este străbătut de DN 1H, care face legătura între partea de est și vest a județului Sălaj, respectiv cu orașul Jibou și cu orașul Șimleu Silvaniei.
Pe șosea, este situat la 86 km de Cluj-Napoca (DN 1/E 81), la 108 km de Baia Mare (DN 1H și DN 1C), la 119 km de Satu Mare (DN 1F/E 81 și DN 19) și la 117 km de Oradea (DN 1H, DN 1).
Zalăul este traversat de CF 412, Carei-Sărmășag-Zalău Nord-Jibou, situându-se la 88 km de Carei și la 23 km de Jibou. Pe calea ferată, Zalăul se află la 159 km de Cluj-Napoca, la 81 km de Baia Mare și la 124 km de Satu Mare.
Cele mai apropiate aeroporturi de municipiul Zalău sunt următoarele: Aeroportul Internațional Cluj-Napoca – la 92 km distanță; Aeroportul Internațional Baia Mare – la 86,7 km distanță; Aeroportul Internațional Satu Mare – la 87,1 km și Aeroportul Internațional Oradea – la 122,4 km distanță.
Dorești să ne vizitezi?